Deoarece Sfantul Efrem face multe minuni – adica e în foarte mare masura un facator de minuni -, el se aseamana duhovniceste cu Sfantul Rafail din Mitilene.

„Voi face multe minuni” i-a spus Sfantul Efrem Staretei Macaria cand i s-a aratat nemijlocit.

„Ii voi ajuta pe multi înainte sa vina suferintele!… înainte sa vina nenorocirile”.(teolog Nikolas Sotiropoulos, Grecia)

Puterea minunilor si a dragostei tale aprinde si în inimile noastre flacara credintei, Sfinte Parinte Efrem, iar lucrarile tale minunate odraslesc în vietile noastre dintru taramul cel pururea înflorit al dumnezeiestilor daruri. Mangaie-ne cu mireasma iubirii de osteneala si însusi fa ca sa rodeasca în noi samanta credintei, ca întru umilinta sa-ti graim: Bucura-te, Mare Mucenice al lui Hristos, caci picaturile sangelui si ale ostenelilor tale s-au facut dumnezeiasca ploaie de daruri pentru noi, cei de la sfarsitul veacurilor!

Întemnițatul suedez

Numele meu este T. M. în prezent locuiesc în Suedia, desi sunt grec de origine. Cu doisprezece ani in urma am fost învinuit de o crima pe care nu am savarsit-o si am fost condamnat la trei ani de închisoare. M-au închis într-o celula întunecoasa, în care am stat vreme de cinci luni, asteptand judecarea recursului, care a fost stabilit pentru ziua de vineri, 18 decembrie a anului 1981. In noaptea dinspre joi spre vineri m-am trezit pe neasteptate pe la ora trei, am tresarit si, fara sa fi reusit macar sa-mi dau seama ca deja nu mai dormeam, am sarit în picioare. Inaintea mea statea un om si îmi zambea. El era descult, îmbracat într-o haina alba, înalt si slab, avand o barba deasa si capul neacoperit, iar ochii sai erau albastri, senini si blanzi.

Eu l-am întrebat în suedeza:

– Cine esti?

El mi-a zambit din nou si mi-a raspuns în limba greaca:

– Maine la judecata vei fi eliberat.

Atunci eu am repetat:

– Cine esti? De unde stii aceasta?

Iar el mi-a zis din nou cu un suras pe buze:

– Maine vei fi în libertate.

Fiind coplesit de uimire, eu m-am întors sa vad daca era deschisa usa. Aceasta era zavorata. Atunci mi-am indreptat iarasi privirea catre oaspetele meu si în clipa aceea s-a petrecut un lucru pe care nu voi putea sa-l uit pana la sfarsitul zilelor mele: silueta acestui om s-a ridicat în coltul cel de sus al celulei si acolo a disparut. Eram încredintat ca am devenit martorul unei minuni pe care a savarsit-o Mantuitorul Hristos. Apoi, dupa ce m-am însemnat cu semnul Crucii, am adormit.

In dimineata urmatoare am fost dus la tribunal. Acolo am petrecut cateva ceasuri si iata ca, în cele din  urma, judecatorul s-a ridicat si a rostit:

– Sunteti liber.

Eu am cazut în genunchi, mi-am facut semnul Sfintei Cruci, apoi am iesit din cladirea Curtii de Apel. I-am sunat pe parinti ca sa le spun ca am fost eliberat. Spre marea mea uimire, ei stiau deja despre aceasta. „Cum? Cum ati aflat?” – am exclamat eu atunci. Ei mi-au raspuns ca le-a vestit despre aceasta sora mea, care se rugase în ajun Preacuviosului Efrem în Manastirea de la Nea Makri.

Am sunat-o pe sora mea. Ea mi-a istorisit cum a mers joi seara la manastirea Sfantului Efrem ca sa se roage pentru mine; acolo, în timp ce se ruga ea a simtit ca Sfantul Efrem a auzit-o si eu voi fi eliberat. Atunci i-a sunat pe parinti si le-a povestit despre aceasta, despre evenimentul care avea sa se întample abia în ziua urmatoare. Lucrul acesta a fost cu atat mai uimitor, cu cat nici unul dintre ei nu cunostea data în care avea sa aiba loc judecarea recursului.

Cu cateva zile mai tarziu sora mea mi-a trimis prin posta o icoana cu chipul Sfantului Efrem si o carte despre dansul. L-am recunoscut îndata în icoana pe oaspetele meu cel învaluit în taina. In scurt timp am ajuns în Grecia si am mers de îndata la Manastirea sa ca sa-i multumesc Sfantului pentru mila pe care mi-a trimis-oDumnezeu printr-însul.

T. M., Stockholm, 1981, Suedia

De nebiruit este milostivirea ta, Sfinte Mare Mucenice Efrem, caci ea îsi are obarsia în dragostea cea dumnezeiasca lucratoare întru toate cele de trebuinta pentru mantuirea noastra. Pentru aceea cadem la tine cu umilinta si te rugam, slobozeste-ne din temnita rautatilor noastre cele de toate zilele, ca sa-ti cantam cu recunostinta si bucurie: Bucura-te, Sfinte Efrem, poarta deschisa catre cereasca Imparatie!

Sursa: cuvantul-ortodox.ro