Satul repopulat cu zeci de artişti care au abandonat oraşul pentru viaţa la ţară



Foto: adevarul.ro

Foto: adevarul.ro

O localitate uitată de vremuri în apropiere de Cheile Nerei a devenit în ultimii ani un veritabil centru cultural după ce în jur de 20 de artişti din Timişoara au renunţat la viaţa din oraş, şi-au cumpărat case şi s-au mutat în superbul sătuc din zona montană a Banatului.

La poalele Munţilor Banatului, la doi paşi de Cheile Nerei şi la cinci kilometri de Oraviţa există o zonă pitorească care îi cucereşte pe tot mai mulţi artişti din Timişoara. E vorba de satul Socolari, unde dintre cei puţin peste 100 de locuitori, 20 sunt artişti. Sunt veniţi din Timişoara şi s-au mutat la Socolari în ultimii ani.

Tasi, deschizătorul de drum

Distanţa dintre Timişoara şi Socolari este apreciabilă – 120 de kilometri – şi destul de greu de parcurs, mai ales că drumul care leagă cele două localităţi nu este grozav. Kilometri întregi din şoseaua de asfalt sunt  înţesaţi cu atâtea gropi încât nu pot fi numărate. Cu siguranţă, nu acesta a fost punctul forte care i-a atras pe artiştii timişoreni care au cumpărat şi deţin astăzi case în Socolari. Toţi povestesc că au fost aduşi aici de frumuseţea pitorească a locului.

Totul a început de la taberele de practică pe care studenţii de la Facultatea de Arte din Timişoara le organizau aici, la începutul anilor ‘90. Iosif Tasi este primul artist din Timişoara care a cumpărat o casă în Socolari, astăzi fiind unul dintre locuitorii permanenţi ai satului.

„S-a întâmplat ceva foarte firesc, noi eram studenţi la pictură, la Facultatea de Arte, şi în fiecare an aveam practică de vară. Profesorul nostru se cunoştea foarte bine cu şeful Ocolului Silvic din Oraviţa şi acesta i-a spus că timp de şase ani va susţine tabăra noastră la Oraviţa şi Ciclova Montană. Venind şase ani în zonă, am umblat împrejur, am făcut excursii şi am dat de Socolari, Ilidia şi Potoc (n.r. – alte sate din zonă), care ne-au plăcut foarte, foarte mult. Era o zonă unde n-a trecut semnul civilizaţiei, am găsit cumva un loc aşa de rezervat ca şi cum am fi mers înapoi cu 80 de ani. După terminarea facultăţii, prin ‘96, am hotărât să-mi cumpăr o casă. Doi ani la rând, prietenii şi colegii mei, care cunoşteau zona, veneau şi stăteau mereu la mine şi dormeau. După aceea, au început să-şi cumpere case şi ei“, povesteşte artistul vizual Tasi.

Timişoreanul descrie peisajul sătesc care l-a atras atât de mult. „Au fost numai bătrâni, case mari de piatră. Pe uliţe erau turme întregi de capre, care veneau seara de la păscut şi căprarul le mâna cu goarna. O imagine siciliană, o altă geografie“, îşi aminteşte artistul.

Localnicii se ajută reciproc

Tasi povesteşte că localnicii i-au primit bine şi că întodeauna au fost deschişi, chiar dacă erau oarecum intrigaţi şi în acelaşi timp bucuroşi de timişorenii care vin în număr tot mai mare în satul lor. „Nu şi-au pus întrebări când veneam în vacanţă 2-3 luni, a fost pentru ei mai neobişnuit când eu, în 2008, m-am lăsat de învăţâmânt şi m-am retras de tot în sat. Atunci pentru ei a fost ceva deosebit. Cineva din Timişoara, titular pe post, să-şi lase serviciul, oraşul, şi să se mute la sat, la Socolari. Asta cred ca deja fost un şoc pentru ei“, povesteşte Tasi.

Mai multe citiți pe adevarul.ro



loading...
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *