O consumam zilnic si nu știm cât rău ne face. Banala legumă care ne poate aduce moartea!



piata

Fraza “moartea vine de unde nu te aştepţi” nu a fost niciodată mai adevărată, susţin specialiştii, în cazul unora dintre alimente.

Cartoful este o planta originara din Peru, adusa in Europa de catre conchistadori, in jurul anului 1536. Tuberculii (baza alimentatiei incasilor) erau initial foarte mici, neregulati, cu gust destul de neplacut insa foarte rezistenti la boli si daunatori. Cartoful a fost cultivat in Anglia initial ca planta decorativa rara (in straturile cu flori) sau ca planta medicinala. Deoarece nu se stia exact care parte a plantei este comestibila, europenii au suferit intoxicatii grave in urma consumului fructelor. Din acest motiv, se spune ca toate culturile de cartofi au fost arse din ordin regal, prilej ca oamenii sa descopere tuberculii copti si gustul lor bun. Ulterior, horticultorii entuziasti (in frunte cu farmacistul francez Parmentier) au creat soiuri ameliorate, cu tuberculi tot mai mari, netezi si regulati, cartoful devenind repede un aliment de baza in toate colturile cu clima temperata ale lumii (locul 4 dupa orez, grau si porumb). In Romania se cultiva cartofi albi si rosii iar in magazine se gasesc inclusiv cartofi dulci si cartofi purpurii importati, relatează cyd.ro

Cine ar fi crezut că banalul cartof  conţine otravă în tulpină şi frunze şi devine periculos dacă e lăsat…să devină verde.

Transformarea în verde se datorează unei mari concentraţii a unei toxine numită glicoalkaloida. Suntem avertizaţi că otrăvirea cu cartofi este rară, dar se poate întâmpla din când în când, arată evz.ro.

Moartea survine de obicei după o perioadă de slăbiciune şi confuzie, urmată de comă. Potrivit nutriţioniştilor autohtoni, românii sunt mari fani ai cartofului şi tocmai de aceea ar trbui să fie atenţi “când mănâncă una dintre legumele lor preferate”.  În SUA de exemplu, în ultimii 50 de ani, majoritatea cazurilor de deces au rezultat în urma consumului de cartofi verzi sau a ceaiului din frunze de cartof. Ca un fapt inedit, cartoful nu este singur pe “lista răului”. Urmează cireşele, fructe populare şi foarte consumate, mai scrie sursa citată.

Sunt din aceeaşi familie cu prunele, caisele şi piersicile şi la fel ca acestea conţin otravă în frunzele şi sâmburii lor. Când sâmburii de cireşe sunt zdrobiţi, mestecaţi sau chiar doar uşor zgâriaţi, ei produc acid prusic (cianură de hidrogen). Decesele provocate de consumul de cireşe sunt extrem de rare, dar trebuie să avem grijă să nu mestecăm sâmburii, scrie evz.ro.

  • Coaja tuberculului de cartofi, mai ales în jurul ochiurilor (mici muguri de vegetaţie) precum şi periferia cartofului inmugurit, contine solanină cu actiune toxică, dacă este ingerată în cantitati mari. Cantităţi mici de solanină se găsesc în întreg tuberculul, însă aceste doze infime nu sunt toxice, dacă nu se consumă cantităţi foarte mari de cartofi. În  interiorul tuberculului există  deasemeni, rezerve desolatrioză din care se va forma  solanina ce va migra ulterior spre coajă. Această triglucidă, deşii este lipsită de toxicitate, poate da  în unele organisme reacţii de intoleranţă.
  • Pentru a reduce cât mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul să fie copt în coajă (solanina se distruge termic în mare măsură, fără să treacă în soluţii -apă, ulei), urmând apoi decojirea. Prin această metodă se păstrează intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof neutralizându-se elementele toxice. Este bine, dacă se găteşte prin fierbere, cartoful să fie preparat tot în coajă. Cartofii prăjiţi conţin cea mai multă solanină, iar pe lângă aceasta, se formează acrilamida, compus toxic şi cancerigen. Nu se vor utiliza niciodată, nici măcar pentru furajarea animalelor, cartofii încolţiţi.
  • Solanina se găseşte în cantităţi apreciabile în toate organele verzi ale cartofului, inclusiv în bace (fructele asemănătoare tomatelor). Se mai găseşte în vinete, gogonele, cotorul tomatelor.
  • Este indicat ca, în cazul roşiilor să nu se consume cotorul. Gogonelele conţin multă solanină, şi nu ar trebui consumate.
  • Vinetele pentru consum trebuie să fie cât mai mature, iar coaja să nu prezinte porţiuni verzi.După prepararea termică primară a legumei (coacere pe foc sau în cuptor), aceasta trebuie lăsată să se scurgă, deoarece lichidul ce rezultă conţine cantităţi apreciabile de solanină. Nu sunt sănătoase preparatele din vinete pregătite prin fierberea în apă sau în ulei.

Unele surse, indică existenţa solaninei şi în ardei (cu excepţia ardeiului iute). Cantitatea de solanină din aceste legume nu poate fi decât foarte mică. Totuşi este bine să se dea dovadă de precauţie la consumul de ardei verzi şi galbeni, mai ales în cazul persoanelor care prezintă dureri articulare. S-a stabilit cu certitudine că  o cantitate de un kilogram de ardei consumat  pe săptămână nu prezintă nici un fel de toxicitate.

Atentie!
Cu exceptia tuberculilor, toate partile plantei contin solanina (alcaloid) si sunt toxice (se folosesc inclusiv ca insecticide). De asemenea, solanina este prezenta in cantitati mari si in tuberculii incoltiti si cu coaja verde (dar si in vinete, gogonele, partea verde a rosiilor)! Nu consuma niciodata cartofi incoltiti sau verzi. Intoxicatia cu solanina are ca urmari: greata, varsaturi, iritarea stomacului, dureri de cap, stare generala proasta. Atrage in mod repetat atentia conducerii gradinitei sau scolii copilului privind acest aspect deoarece, din motive economice, cartofii incoltiti in camara cantinei nu sunt aruncati de obicei si sunt introdusi in supele si piureurile copiilor! Acelasi lucru il practica multe bunici care vor sa faca economie si nu se indura sa arunce cartofii verzi sau incoltiti pe balcon.

Pastrare
Cartofii noi pot fi pastrati in frigider timp de 1 saptamana insa cartofii maturi trebuie tinuti in camara, beci sau alt loc uscat, intunecos si racoros. Atunci cand cartofii “vechi” sunt tinuti in frigider (pentru a nu incolti), amidonul se transforma in zaharuri si creste cantitatea de solanina, devenind daunatori. Cumpara cantitati mai mici si intotdeauna fara parti negre/inchise la culoare, fara coaja verde sau urme de incoltire. Cartofii de la supermarket sunt de regula tratati impotriva incoltirii la raft – preferabil sa ii cumperi de la piata sau ferme bio.

 



loading...
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *