Înșelătoria din spatele conservelor de pește

Conservă-de-pește

În ultimul timp, consumul de peşte a crescut, pentru că oamenii îl consideră o alternativă mai sănătoasă la alte tipuri de carne. Însă, de multe ori, ceea ce scrie pe eticheta unei conserve de pește nu reflectă ce e înăuntru.

Din anul 2010 până în anul 2012, Oceana, cea mai mare organizaţie internaţională de protejare a oceanelor şi a faunei oceanice, a analizat peste 1.200 de mostre de conserve de peşte şi fructe de mare care se comercializează pe piaţa internaţională şi a constatat că o treime din acestea erau etichetate greşit. În aceste cazuri, pe etichetă este scris numele unui peşte, de obicei mai scump, iar în conservă sau în farfurie se află un alt peşte, de obicei mai ieftin, potrivit BBC. Oamenii de ştiinţă britanici au arătat că 7% din peştele din tradiţionalul fel de mâncare britanic “fish and chips” nu este cod sau egrefin (ceea ce se foloseşte în acest caz), ci cu totul altceva. Un studiu realizat în Republica Irlanda a arătat că 25% din peştele etichetat drept cod sau egrefin care se comercializează în restaurantele şi supermarketurile capitalei sunt de fapt alte specii, noteazăcordis.europa.eu.

În SUA, s-a constatat că 25% din peştele servit în restaurantele din New York nu era ceea ce scria în meniu, iar în Europa, 25%-30% din produsele din peşte analizate nu corepundeau cu eticheta pe care o aveau, potrivit unui studiu citat de BBC. Potrivit europa.eu, cele mai întâlnite înşelătorii în acest sector sunt etichetarea greşită, cu un alt nume decât cel al peştelui în cauză sau specificarea altui loc de provenienţă decât cel real.

Potrivit unui alt studiu realizat în SUA, aproximativ 87% din peştele etichetat drept „peşte roşu” şi 59% din cel etichetat drept „peşte ton” era etichetat greşit, dar acestea nu sunt cazuri singulare; acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul altor specii de peşti. Studiul a mai arătat că 74% peştele din restaurante cu specific japonez era etichetat greşit, iar la nivel naţional, aproape jumătate din peştele care se consumă este etichetat în mod eronat, notează Huffington Post.

Procesul prin care trece peştele până ajunge pe mesele restaurantelor sau în case este destul de complex. În cazul SUA, 92% din peştele care se consumă este importat, ceea ce înseamnă că parcurge un drum destul de lung până la destinaţia finală, în care pot avea loc etichetări greşite, unele dintre ele fără intenţii rele.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari importatori de peşte şi de produse din peşte, potrivit ec.europa.eu, iar unul dintre principalele locuri prin care intră acesta este aeroportul din Franckfurt. Aşa se face că, în cadrul verificărilor, autorităţile aeroportului au descoperit specii noi de peşte, care până acum nu au fost comercializate. Laboratorul Eurofins din Hamburg, unde sunt analizate mostre de peşte din toată Europa, confirmă acest lucru, notează BBC.

În majoritatea cazurilor, etichetarea greşită se realizează în mod intenţionat. Principalul motiv este cel economic; cele mai multe înşelătorii se produc în cazurile în care peşte mai ieftin, dar chiar şi anumite specii de şerpi marini, sunt etichetaţi ca fiind peşti mai scumpi. Un alt motiv de fraudă este contaminarea; peştele cu niveluri de mercur prea mare este etichetat ca unul care are niveluri mai mici, pentru a putea fi vândut.

Potrivit cercetătoarei Kimberly Warner, etichetarea greşită a peştelui nu are consecinţe negative numai pentru consumator, care plăteşte ceea ce nu consumă, ci şi pentru peşte şi mediul înconjurător. Experţii consideră că în majoritatea cazurilor etichetarea greșită este intenţionată, motiv pentru care le-au cerut autorităţilor să ia măsuri.

Articol relatat de portalul Semnele Timpului.

Autor: Astrid Daulia T. Dinescu

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *