Grigore Gheba, matematicianul luat prizonier de ruşi. Geniul a fost salvat din groapa comună de doctoriţa de care s-a îndrăgostit



grigore gheba

Cu siguranţă, nu există român din generaţia după anul 1950 să nu fi auzit de ilustrul matematician Grigore Gheba, omul despre care se spune că a scos la tablă toţi elevii din ţară, datorită excepţionalei sale culegeri de matematică pentru învăţământul gimnazial.

A scris peste 30 de culegeri de matematică, într-un tiraj de şase milioane de exemplare, dar a fost şi prizonier de război, general în armata română şi prefect de Râmnicu Sărat.

Au fost vremuri când toţi profesorii de matematică din România îşi desfăşurau orele prin intermediul culegerii, elevii ajungând să fie viseze şi noaptea problemele din culegerea de „Gheba”.

„Aşa cum elevii din ziua de astăzi îl <<înjură>> pe Bălăucă, pe vremea noastră elevii îl <<înjurau<< pe Grigore Gheba, pentru excepţionala sa culegere de matematică, carte de căpătâi pentru clasele V-VIII. Generaţii întregi de matematicieni s-au format după culegerea lui, eu fiind unul dintre ei”, ne spune profesorul de matematică focşănean Dănuţ Popoiu.
Matematicianul a fost un personaj fabulos, cu o poveste de viaţă demnă de un scenariu de film. Grigore Gheba s-a născut pe 15 august 1912, în satul Poeniţa din comuna vrânceană Dumitreşti, într-o familie extrem de săracă, cu şapte copii.

De mic copil a avut o predilecţie faţă de această ştiinţă a matematicii, moştenită probabil din familie, unchiul său  fiind inspector de matematică şi cel care-i furniza cărţi după care lucra.

Sărac, dar talentat

„Interesantă este povestea cu micul Grigore care până la 12 ani a rezolvat toate problemele de matematică din manuale împrumutate, iar atunci  mama sa l-a luat de mână şi l-a dus la un cunoscut liceu din Râmnicu Sărat, unde după cum era îmbrăcat a stârnit hohote de râs printre elevii de aici. Când directorul unităţii l-a întrebat cum se scrie trei milionimi şi a văzut cum micul ţăran a scrijelit la tablă fără ezitare 0,000.003, a rămas impresionat, iar toţi elevii care se umflau de râs până atunci au rămas fără grai, uimiţi de talentul zdrenţărosului”, ne spune istoricul focşănean Florin Dîrdală.

Mai târziu, acesta urmează şcoala de ofiţeri în rezervă de la Bacău, devenind sublocotenent, din această calitate înrolându-se pe front, ca militar al Armatei Române. Grigore Gheba a participat la luptele de la cotul Donului, cea mai tragică operaţiune militară din istoria Armatei Române, unde au murit peste 150.000 de soldaţi. El a scăpat cu viaţă, dar a fost capturat de ruşi şi ţinut prizonier un an.

Prizonier la ruşi, îndrăgostit de medicul care i-a salvat viaţa

Despre acest episod povesteşte în cartea autobiografică „Între viaţă şi moarte”, scrisă înspre finalul vieţii sale.

„În vagonul meu aveam nouă morţi şi, în mijloc, o grămadă mare de excremente. Într-un alt vagon, cei rămaşi în viaţă taiasera fesele morţilor şi le mincaseră. După ce am trecut prin trei lagăre, dintr-un barbat voinic, la 26 de ani, ajunsesem să cântaresc 39 de kilograme. Atunci a apărut îngerul vieţii mele”.

Îngerul descris de matematician era medicul lagărului, o frumoasă rusoaică, blondă cu ochi albaştri, Marusia Anka, care l-a recuperat mai mult mort decât viu dintr-o groapă comună în care l-au aruncat ruşii, gândind că este deja decedad. Între cei doi s-a înfiripat  o poveste de dragoste, sfârşită tragic, prin moartea Marusiei, exterminată de sovietici, din cauza idilei, chiar în lagărul în care s-au cunoscut.

Eliberat din lagăr, Gheba s-a înscris apoi în Divizia „Tudor Vladimirescu” şi a luptat împotriva nemţilor. A fost rănit de două ori şi a primit 8 decoraţii, iar la sfârşitul războiului a fost ridicat la rangul de general.

A dat administraţia pe matematică

Anul 1947 îl găseşte instalat pe funcţia de prefect, dar nu rezistă acestei misiuni, întrucât se opune aplicării unor măsuri dictate de regimul comunist.

A fost momentul în care şi-a reevaluat viaţa, înscriindu-se la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o cu brio. A refuzat în permanenţă să se înscrie în Partidul Comunist, fapt care a constituit un impediment în accederea într-o carieră universitară. Chiar din perioada studenţiei a scris cărţi de matematică, în special culegeri cu probleme complexe ce puteau fi rezolvate de acei elevi care stăpâneau bine noţiunile de bază ale algebrei şi geometriei.

„Pasiunea mea pentru matematici m-a subjugat de copil, marcându-mi întreaga existenţă. Ca elev, apoi ca student, iar mai târziu ca profesor, nu m-am împăcat defel cu însuşirea superficială a noţiunilor de matematică, dar mai ales cu modul de prezentare de către profesori, care sigur respectau manualele, neclare si confuze, pline de erori” , scria Grigore Gheba, în cartea  „Între viaţă şi moarte”.

Interzis din cauza popularităţii uriaşe

În 1975 i s-a interzis să-şi mai publice culegerile, din cauză că devenise prea celebru în propria-i ţară, lucru care i-a deranjat pe şefii partidului comunist. Spune că acest lucru i s-a tras de la Zoe Ceauşescu, care era invidioasă pe popularitatea sa, astfel că pentru o perioadă a rămas fără slujbă şi a trăit din meditaţiile pe care le dădea acasă.

După ce i s-a ridicat interdicţia de a mai publica, la intervenţia unor „tovarăşi de bine”, Grigore Gheba a publicat mai multe culegeri de matematică, succesul lor constând, conform propriilor mărturisiri, prin faptul că a arătat matematica la nivelul de înţelegere al elevilor şi că a  putut descoperi greşelile pe care elevii le fac frecvent şi lipsurile pe care le au de la şcoală.

A scris culegeri pe înţelesul elevilor

Statistica reţine 34 de culegeri scrise de matematician, tirajul acestora ridicându-se la peste şase milioane de exemplare.

„Am vrut ca elevii să înţeleagă matematică. Să o înţeleagă ca pe un exerciţiu al minţii. Şi creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic. Asta am învăţat-o de la savantul Moisil, care mi-a fost sfătuitor”, mărturisea Grigore Gheba.

Printre elevele sale s-au numărat Daniela Bartos, fost ministru al sănătăţii şi Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei.

Grigore Gheba a murit în anul 2004, la vârsta de 92 de ani, în urma unui atac de cord, pe biroul său de lucru rămânând neterminată o altă culegere.

Articol de Borcea Stefan

Citeste mai mult: adev.ro/npg3co

 



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *