Cura alternativă de cireşe şi vişine



cirese

Odată cu sfârşitul lunii mai, în gospodării şi în pieţe apar primele cireşe şi vişine, fructe foarte căutate atât de copii, cât şi de adulţi. În practica terapeutică naturistă, aceste fructe, cât şi produsele derivate (sucuri, decocturi, infuzii) sunt cunoscute şi indicate drept unele dintre cele mai bune depurative naturale. În plus, au efecte foarte bune în tratamentul persoanelor obeze, în cazul indigestiilor la copii şi vârstnici şi în tratarea afecţiunilor ce pot surveni la nivel renal. Aşadar, profitaţi de aceste „medicamente“ specifice verii, pentru a vă încărca de sănătate pentru tot restul anului!

Întrucât cireşele se coc în luna iunie, calendarele bisericeşti denumesc această lună „cireşar“. Cireşul şi vişinul sunt arbori fructiferi cultivaţi în toate regiunile ţării, la câmpie, deal şi în zona de munte, până la altitudinea de 1.000 m.

Denumirea ştiinţifică a cireşului este Cerasus avium (sinonim Prunus cerasus), iar a vişinului este Cerasus vulgaris. În România există trei varietăţi de cireş, cu peste 25 de soiuri cultivate şi două subspecii de vişin, cu peste 15 soiuri cultivate.

Cireşul este un arbore impozant, înalt de 10-20 de metri, cu rădăcini puternic ramificate, cu trunchiul drept, scoarţa netedă, brun-cenuşie, ce se exfoliază în fâşii circulare, frunze alungit-ovale şi flori albe.

Înflorirea are loc în lunile aprilie-mai, iar fructificarea începe în mai-iunie, în funcţie de particularităţile soiului. Cireşul cultivat trăieşte 25-40 de ani, iar cel sălbatic ajunge până la 100 de ani.

Vişinul este ceva mai scund, cu tulpină de 8-10 metri, ramuri mai delicate, mai subţiri şi aplecate, frunzele sunt lucioase, iar fructele mai acide şi mai aromate.

În scopuri terapeutice se folosesc fructele bine coapte, intens colorate şi neatacate de dăunători. Paralel se colectează, separat, codiţele fructelor, care se usucă la soare, în strat subţire. Pentru a evita mucegăirea sau brunificarea, codiţele se întorc în fiecare zi şi se păstrează în pungi de hârtie. În aceste condiţii, codiţele vor avea gust amărui-astringent şi culoare brun-verzuie.

Decoctul din cozi de cireşe calmează durerile de rinichi

Cozile de cireşe sau de vişine au puternice efecte diuretice, datorită conţinutului ridicat de săruri de potasiu şi flavonoide. Ceaiul din cozi de cireşe sau vişine este recomandat în:

– afecţiuni renale (litiază urică, pielite, nefrite, pielonefrite, cistite, uretrite, retenţie urinară, colici renali, infecţii renale, hidropizie);

– afecţiuni ale aparatului digestiv (diaree, ascită);

– reumatism, gută, artrite;- prevenirea aterosclerozei şi pericarditei;

– tratarea edemelor şi a celulitei.

Utilizarea cozilor de cireşe se face sub formă de:

– decoct preparat dintr-un pumn de codiţe uscate la 600 ml apă rece; se fierbe 10 minute la foc mic, se infuzează acoperit 20 de minute, se îndulceşte şi se bea călduţ între mese, prin fracţionare în 3-4 reprize în cursul zilei, având efect în tratarea durerilor de rinichi provocate de litiază renală. Efectul diuretic se măreşte în cazul în care se asociază cu frunze de merişor, mesteacăn, coada calului, teci de fasole, mătase de porumb şi seminţe de măceşe.

Vişinele şi cireşele alungă migrenele

Cura de ceai din codiţe de cireş va trebui să dureze minimum 10-14 zile, atunci când se urmăresc efectele depurative şi antiinflamatoare.De menţionat că acţiunea diuretică a cozilor de cireşe este mai blândă decât cea a mătăsii de porumb.- infuzia din cozi de cireşe neîndulcită se bea contra tusei, în dureri de stomac şi lumbago, precum şi în cazul bolilor de rinichi.În uz extern, se fac băi de mâini şi picioare cu decoct din cozi de cireşe (un pumn de cozi uscate la un litru apă clocotită); se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se fac două băi pe zi.

Fructele de cireş sau vişin prezintă efecte diuretice, laxative, depurative, detoxifiante, antianemice, hemostatice, sedative, antimigrenoase, diaforetice, antigripale, hipotensoare, antireumatismale, remineralizante, energizante fizic şi psihic, tonice, reconfortante, răcoritoare.Vişinele au proprietăţi astringente, diaforetice şi răcoritoare mai evidente decât cireşele.

Fructele zdrobite combat pistruii

Consumul de fructe are efecte vindecătoare în:

– boli ale aparatului digestiv (constipaţie, gastrite, atonie hepatică, vome, colite de fermentaţie şi de putrefacţie, hepatite cronice, litiază biliară, dureri de stomac, gastroenterite). Un rol important al fructelor constă în favorizarea digestiei ca urmare a normalizării tranzitului intestinal. Întrucât sunt mai puţin dulci, cireşele de la soiurile timpurii pot fi considerate ca un panaceu în tratarea unor boli metabolice (diabet zaharat, colesterol ridicat, obezitate, celulită);

– boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză, insuficienţă cardiacă, arterită);

– afecţiuni respiratorii (tuse, gripă, stări febrile, faringită, laringită, bronşite, pleurezie, favorizarea transpiraţiei);- afecţiuni renale (litiază, nefrită, uretrită, catar urinar);

– combaterea anemiei, a demineralizării organismului şi a creşterii întârziate la copii;

– eliminarea toxinelor din organism;

– acţiune tonică pentru sistemul nervos şi vitalizantă a organismului;- combaterea obezităţii şi celulitei (se consumă 1-2 zile pe săptămână 0,5-1 kg vişine, fără alte alimente);

– prevenirea şi întârzierea procesului de îmbătrânire.În tratamentul extern, fructele zdrobite au acţiune favorabilă în:

-combaterea migrenelor şi ameţelilor prin aplicarea fructelor pe frunte;

– tonifierea tenului şi decongestionarea feţei;

– redarea elasticităţii pielii, pe obraji şi gât;

– combaterea semnelor de pecingine, pistrui şi cuperoză;

– vindecarea tăieturilor, plăgilor şi crăpăturilor pielii.

Cura de cireşe şi vişine detoxifică organismul

Consumul fructelor se face atât în stare proaspătă, cât şi sub diferite preparate culinare (compoturi, sucuri, siropuri, dulceţuri, gemuri, vişinată).Cireşele proaspete se consumă în sezonul de coacere timp de 10 zile consecutiv, în alternanţă cu vişine (10 zile). Cantitatea zilnică este de 500 de grame, pentru a înlocui una din mesele zilnice. Efectele curei sunt deosebit de favorabile în eliminarea toxinelor şi a altor deşeuri metabolice, datorită acţiunii depurative, de curăţire a sângelui.Fiind sărace în principii nutritive, cireşele pot fi un „amăgitor al foamei“, indicat în dieta persoanelor cu obezitate şi celulită avansată, iar prin acţiunea depurativă vor contribui efectiv la prevenirea îmbătrânirii organismului.Sucul din fructe, obţinut prin presarea cireşelor proaspete, se consumă câte 2-3 căni pe zi, fiind un adjuvant de calitate în combaterea colitelor de fermentaţie, dureri intestinale, hepatite cronice, litiază biliară, sechele după hepatite şi pentru dezintoxicarea sângelui.

Siropul de cireşe şi vişine stimulează creşterea copiilor

Compotul de cireşe sau vişine este un bun remediu pentru stările de indigestie, mai ales la copii şi persoane în vârstă.Siropul de vişine sau cireşe, preparat dintr-un kg suc de fructe şi 1,5 kg zahăr, se consumă diluat cu apă minerală sau plată, fiind o excelentă băutură răcoritoare, cu efecte antifebrile, reconfortante, antianemice şi cu acţiuni în stimularea creşterii întârziate la copii, precum şi în menţinerea tinereţii.

Dulceaţa de cireşe şi vişine este indicată în caz de indigestie la bătrâni, copii şi persoane debile.Infuzia din fructe uscate (o lingură la 250 ml apă clocotită) se mai fierbe 1-2 minute, se infuzează acoperit 10-15 minute, se strecoară şi se beau 3 căni pe zi, cu recomandare la persoanele care suferă de colite de fermentaţie, litiază biliară, ateroscleroză, obezitate şi pentru prevenirea bătrâneţii.În uz extern, se aplică fructe zdrobite sub formă de cataplasmă pusă pe frunte, pentru tratarea stărilor de ameţeli, migrene şi dureri de cap.

Cataplasma aplicată pe obraz şi gât, sub formă de mască cosmetică, redă elasticitatea pielii prin efecte tonice, revigorante şi vitaminizante. În plus, combate petele de bătrâneţe, pecingine, pistrui şi crăpături ale pielii.

Cleiul de cireş, folosit pentru oprirea hemoragiilor

– din cireşe se mai prepară: îngheţată, jeleu, plăcinte, prăjituri şi fructe flambate;

– din vişine se mai prepară: budinci, clătite umplute cu cremă, clătită „Pădurea Neagră“, rulade, sufleuri, tarte, torturi şi tortuleţe cu gem, fructe în smântână;

– cleiul proaspăt de pe scoarţa pomilor sau de pe ramurile traumatizate se dizolvă în alcool şi se foloseşte pe piele când există răni, tăieturi, ulceraţii, micoze, pecingine, inflamaţii articulare şi pentru oprirea hemoragiilor.

Dacă se fierbe, cleiul de cireş se bea împotriva tusei;- ca plante melifere, atât cireşul, cât şi vişinul sunt frecvent vizitate de albine în timpul înfloririi, asigurând o producţie de peste 35 kg miere la hectarul de plantaţie. Aproape întreaga cantitate este folosită de albine ca hrană pentru creşterea puietului. În plus, tot în luna mai, albinele adună de pe frunzele cireşului mierea de mană, pe care o elimină afidele, acele insecte parazite producătoare de secreţii dulci.

Articol relatat de ziarullumina.ro



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *