Ce trebuie să știi despre sistemul limfatic



sistem limfatic

Cand auzi termenul “sistem circulator”, la ce te gandesti? Cei mai multi dintre noi se gandesc la sistemul vascular, la nenumaratele artere, vene si capilare prin care inima pompeaza in medie 10 de litri de sange in fiecare zi, intr-un sistem circular. Putini se gandesc la un alt sistem circulator – desi acesta este de doua ori mai mare ca sistemul vascular. Al doilea sistem, sistemul limfatic, este la fel de vital pentru sanatate ca si sistemul vascular. Cand sistemul limfatic nu functioneaza corespunzator, corpul nu poate elimina toxinele; nu poate lupta cu virusii, ciupercile si bacteriile cauzatoare de boli; si nu poate regulariza cantitatea de lichide din tesuturi.

Cele doua sisteme lucreaza impreuna. Dr. John Douillard, descrie foarte bine sistemul limfatic:

“Este ca sistemul de tevi dintr-o locuinta, iar sangele reprezinta sistemul de robineti”. Sistemul limfatic reprezinta si un sistem de filtrare si o fabrica in care se maturizeaza si se diferentiaza limfocitele (celulele albe, care lupta contra bolilor).

Vasele limfatice sunt prezente la nivelul fiecarui tesut din corp, mai putin in sistemul nervos central, maduva spinarii, precum si in tesuturile care nu au vase de sange, cum ar fi cartilagiile. Sistemul limfatic este un sistem complex cu organe, ganglioni si vase ce indeplinesc trei functii principale:
• Stabilirea echilibrului lichidelor
• Absorbtia lichidelor si a grasimilor
• Protectia imunologica

Echilibrul lichidelor

Cand inima pompeaza sange, acesta traverseaza prin artere pana la arteriole (capilarele arteriale), care se conecteaza la venule (capilarele venelor). De acolo, sangele isi reia cursul inapoi spre inima. Dar sistemul vascular nu este unul inchis. Cand sangele ajunge la capilare, lichidul este eliberat din capilarele cu pereti subtiri si patrunde in toate tesuturile corpului. Acest lichid, denumit lichidul interstitial, alimenteaza tesuturile cu nutrienti si gaze cand acopera celulele.
Celulele absorb nutrientii si oxigenul si elibereaza produsele reziduale inapoi in lichidul interstitial. Nouazeci la suta din lichid este reabsorbit de capilarele venoase, pentru a reintra in sange si a se intoarce spre inima. Restul de 10% din lichidul interstitial (ceea ce inseamna cam 2-3 litri pe zi), impreuna cu proteinele si alte particule prea mari ca sa treaca prin peretii capilari, este preluat de sistemul limfatic. Acest lichid, denumit acum limfa, curge prin sistemul limfatic si este filtrat prin ganglionii limfatici inainte de a reveni, intr-un final, in sange.
Eliminarea reziduurilor de la nivel celular este critica. In lipsa ei, celulele vor muri repede. Daca sistemul limfatic nu functioneaza corespunzator, lichidul interstitial se acumuleaza la nivelul tesuturilor, proteinele nu se intorc in sange, particulele mari precum bacteriile nu sunt eliminate, resturile neprocesate nu sunt inlaturate si apar umflaturi la nivelul tesuturilor (edem – in special la nivelul mainilor si picioarelor).

Absorbtia grasimilor

Vilii din intestinul subtire sunt niste prelungiri foarte mici care faciliteaza absorbtia nutrientilor din alimente. Fiecare vil contine capilare din sistemul venos si limfatic. In timp ce nutrientii trec in sange, grasimile si acizii grasi sunt absorbiti de vase limfatice specializate. Sistemul limfatic transporta grasimile si acizii grasi prin sistemul sau pana le varsa, odata cu lichidul limfatic, direct in sange.

Apararea imunologica

Ganglionii limfatici, splina si timusul functioneaza impreuna pentru a apara corpul de intrusi si patogeni.

Ganglionii limfatici sunt formatiuni tisulare in multe parti ale corpului. Ganglionii sunt alimentati cu sange, care intra printr-o artera si ies printr-o vena. Ganglionii iau in primire plasma sanguina si o examineaza pentru a verifica prezenta unor intrusi exteriori. Daca este cazul, ganglionii produc limfocite care intra in sange si se lupta cu celulele straine. Ganglionii filtreaza si curata lichidul limfatic astfel incat lichidul sa fie curat cand se intoarce in sange.
Amigdalele, polipii si placile Peyer sunt ansamble de ganglioni limfatici plasati strategic pentru a combate invadatorii externi. Amigdalele combat bolile la nivelul gatului, polipii protejeaza corpul de patogenii inhalati, iar placile Peyer protejeaza interiorul intestinului subtire.
Si splina contine ganglioni limfatici. Desi splina face parte din sistemul limfatic, ea filtreaza sangele, nu limfa. Insa, pe masura ce sangele este filtrat de splina, patogenii declanseaza un raspuns la nivelul ganglionilor limfatici. Splina filtreaza si elimina celulele rosii de sange moarte  impreuna cu alti intrusi externi.

Timusul

Limfocitele, care se produc in maduva spinarii, ajung la maturitate si se diferentiaza in glanda timus. Multe raman in timus, insa altele se deplaseaza prin tot sistemul limfatic, tesuturile periferice si sange. Acestea sunt celulele care controleaza reactiile imune si combat virusii si celulele canceroase.

Apendicele

Apendicele este si el un tesut limfatic. Desi nu pare sa aiba o functie limfatica, in cele din urma i s-a inteles scopul. Apendicele depoziteaza bacteriile pentru intestin. Daca bacteriile stomacului sunt compromise, apendicele elibereaza bacterii pentru a reface populatia acestora.

Circulatia limfei

Vasele limfatice au valve (la fel ca venele vasculare) care ajuta lichidul sa-si mentina directia corecta de miscare, in timp ce vasele propulseaza lichidul inainte. Sistemul limfatic nu are o pompa asa cum este inima care sa pompeze lichidul prin vase. In schimb, corpul se bazeaza pe muschi pentru a pune lichidul in miscare. Diafragma si cutia toracica precum si sangele care pulseaza in corp, contribuie la mentinerea acestuia in miscare. Insa principala metoda de miscare a limfei este activitatea fizica si sportul. Un stil de viata sedentar reduce circulatia limfei cu pana la 94%.
De ce este important sa ne punem limfa in miscare?
Limfa contine limfocite, (celule albe de sange: celule T, B si celule ucigase natural) care cauta si omoara patogenii. Cand lichidul este filtrat prin ganglioni, o concentratie de limfocite curata lichidul inainte ca acesta sa revina in sange.
Daca lichidul intampina obstacole si circulatia sa se ingreuneaza, devine vascos. Lichidul se poate ingrosa pana atinge consistenta unei smantani foarte groase. Lichidele si reziduurile nu se dreneaza corespunzator din celule, bacteriile si alti intrusi nu se filtreaza sau nu se distrug si apar bolile, inclusiv cancerul.

Cum iti antrenezi limfa si cum ajuti sistemul limfatic

Cel mai eficient mod de a pune limfa in miscare este chiar miscarea. Mersul pe jos, intinderile, aplecarile – orice fel de miscare ajuta limfa sa circule. Pentru a-i accelera circulatia, trebuie sa sari. Sari ca mingea, sari coarda, sau, pentru rezultate optime, sari pe o trambulina timp de 15-20 de minute zilnic.
Poti stimula limfa si prin masaj, inclusiv masajul pe care ti-l faci singur. Vei ajuta astfel orice lichid mai vascos sa se miste prin corp. Un terapeut specializat in masaj limfatic poate fi de mare ajutor.

Hidrateaza-te bine.

Sfecla, fructele de padure si ciresele stimuleaza sistemul limfatic. O alimentatie sanatoasa, alcatuita din 80% legume si fructe crude, mentine functionarea sistemului limfatic, precum si starea generala de sanatate.
Ceaiurile de Astragalus, Echinaceea, Gentiana, Cârmâz sau Indigo salbatic sunt, de asemenea, recomandate. Detoxifierea sângelui, hidroterapia alternativa rece-cald, eliminarea Candidei si sariturile sunt componente importante in detoxifierea limfei.

Asa ca lasa canapeaua, du-te si sari ca mingea si mananca ce trebuie pentru a-ti detoxifica sistemul limfatic. Este minimum pe care-l poti face pentru un sistem care munceste din greu pentru a te proteja.

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_limfatic

What We Should Know About Our Lymphatic System



loading...
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *