Alimentaţie şi tratament în cazul colesterolului mărit



alimentatie-colesterol-marit

La nivel celular, colesterolul este utilizat în formarea membranelor care separă componentele structurale. De aici rezultă că, în limite cantitativ normale, colesterolul este absolut necesar organismului. Foarte adesea, însă, plafonul colesterolului din sânge creşte semnificativ, devenind un important factor de risc în evoluţia sclerozării vaselor sanguine şi o cauză principală a deceselor provocate de bolile cardiovasculare, hipertensiune arterială, ateroscleroză, accidente cerebrale sau coronariene.

Saltul peste barierele optime ale colesterolului este declanşat, în principal, de o alimentaţie greşită, cu exces de grăsimi animale care se depun pe pereţii interiori ai arterelor, unde formează plăci compacte de aterom. Creşterea nivelului colesterolului peste valorile optime constituie o problemă de sănătate atât în mediul rural, cât, mai ales, în cel urban. Statisticile arată că în România peste 30% din persoanele adulte au colesterolul ridicat, cel mai mare procent existând între locuitorii Capitalei (46%), după care urmează locuitorii din Muntenia (38%), Banat şi Transilvania (33%), Moldova (28%) şi Oltenia (24%).

Primele simptome ale hipercolesterolemiei apar destul de târziu, când s-au declanşat reacţiile de ateroscleroză, hipertensiune, accidente vasculare sau infarct de miocard. La persoane cu deficienţe metabolice de origine genetică pot să apară depuneri de colesterol pe tendoanele extensoare, îngroşări ale tendonului lui Achile sau la nivelul articulaţiilor, a falangelor, precum şi la încheieturile genunchilor, cotului sau ale şoldurilor. La unele persoane mai tinere, cu nivel ridicat de colesterol, se constată îngroşări la nivelul corneei şi pete alb-gălbui pe pleoapele superioare.

Studii statistice arată că plafonul mediu al colesterolului total este ceva mai mare la bărbaţi decât la femei şi, în general, mai ridicat în lunile de toamnă-iarnă şi semnificativ mai scăzut în lunile de primăvară-vară, când regimul alimentar se bazează pe consumul bogat în legume proaspete şi fructe, completat cu o activitate fizică mai intensă, cu expunere la soare şi preocupări de eliminare a excesului în greutatea corporală.

Valorile normale ale colesterolului

Valoarea optimă a HDL (bun) este, în medie, 40 mg/dl la bărbaţi şi 45 mg/dl la femei, în timp ce LDL (rău) trebuie să fie de cel mult 4 ori mai mare decât HDL. La bolnavii hipertensivi, cu diabet şi fumători acest raport trebuie să fie mai mic pentru a evita apariţia unor factori de risc.

Creşterea nivelului de colesterol este cauzată de încărcarea sângelui cu grăsimi pe care le preia din ficat, din intestin sau din alte depozite grase ale corpului. Aceste grăsimi din sânge pot să apară şi în urma unor tulburări metabolice provocate de diabet zaharat, insuficienţă renală cronică, hipotiroidism, afecţiuni hepatice, obezitate, consum exagerat de tutun, alcool sau de medicamente chimice.

S-a constatat că forma LDL (rău) se ataşează pe pereţii interiori ai arterelor, se unesc în formă de „plăcuţe de aterom“ şi micşorează diametrul vaselor sanguine. Treptat, vasele se sclerozează, îşi pierd elasticitatea, devin friabile şi se obturează, parţial sau total, ducând la ateroscleroză apărută în diferite părţi ale organismului. În unele cazuri se ajunge la rupturi de vase şi formarea de cheaguri care astupă vasul.

Consecinţele acestei afecţiuni în zona inimii pot fi: cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, iar la membrele inferioare se manifestă prin dureri acute în pulpe (mai ales la mers) şi înnegrirea degetelor de la picioare.

Procesul de sclerozare începe cu arterele mici ale inimii, creierului şi ale picioarelor care se înfundă mult mai uşor provocând dureri acute. Treptat, se îngustează şi vasele mari. Acestea au suprafaţa internă aspră şi pot reţine cheagurile de sânge care împreună cu moleculele de colesterol duc la tromboze. La o hipertensiune crescutăbrusc, cheagurile se desprind de pe suprafaţa vaselor, intră în circuitul sanguin şi pot provoca o embolie, cu accidente cerebrale şi vasculare grave.

Cure de crudităţi şi sucuri de legume

Sunt admise cure de durată cu crudităţi şi sucuri de legume şi fructe bogate în vitamine şi minerale, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb şi, mai ales, de măsline cu acizi graşi mononesaturaţi), carne slabă (de pasăre, viţel, peşte) preparată prin fierbere, lapte degresat cu maximum 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, paste făinoase, cereale (fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat), oţet de mere cu miere de albine, condimente proaspete şi 2-3 bulbi de usturoi, seara, care conţin cantităţi mari de alicină, eficientă în scăderea colesterolului şi a tensiunii arteriale. Dintre fructe sunt preferate coacăze negre, afine, zmeură, lămâi, grapefruit.

Alimentaţia în hipercolesterolemie

În ultimii 50 de ani, creşterea nivelului de colesterol s-a aflat în corelaţie directă cu modificările profunde în alimentaţie, atât în ţara noastră, cât şi în exterior. Se mănâncă prea multă carne, grăsimi de origine animală, dulciuri, cafea şi aditivi alimentari (E-uri). La acestea se adaugă un exces de tutun, alcool şi medicamente de sinteză chimică, pe un fond de stres şi de poluare a mediului de viaţă.O dietă sănătoasă, cu un regim alimentar controlat, poate preveni o colesterolemie ridicată. O hrană sănătoasă înseamnă o reducere a nivelului colesterolului „rău“ şi implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare.

Mai multe citiți pe ziarullumina.ro



loading...
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *